27 July 2021

Dili no Territóriu Timor-Leste: Presiza Avansa ho Planu Integradu no Inkluzivu

Inundasaun iha área besik edifísiu
Ministériu Finansa, 4 Abril 2021
Kuaze dékada rua liu ona, Dili no territóriu Timor-Leste la’o iha prosesu dezenvolvimentu nia laran. Maske nune’e, too ohin loron ita nafatin asiste katak sidade no territóriu tomak seidauk iha reziliénsia atu hasoru kualkér risku no perigu sira. Akontesimentu konkretu mak foin lalais ita hotu asiste ona kalamidade inundasaun boot ba dala rua dezde tinan kotuk, no foin lalais iha inísiu Abril 2021 ita nafatin hasoru inundasaun boot ne’ebé rezulta estragu barak ba infrastrutura públiku sira hanesan estrada, ponte, sistema eletrisidade, fasilidade saúde, eskola, estragu ba iha komunidade sira nia hela fatin no kuaze ema 44 mak tenke lakon sira nia vida. Ho esperiénsia sira liu ba bele sai ona hanesan motivasaun atu hatuur planu ida ne’ebé ho baze partisipativu, integradu no konsidera asuntu ambientál. Aleinde ne’e, importante mós atu hatuur povu nudár sentru ba desizaun hotu hodi konsidera no promove prinsípiu justisa, igualdade no inkluzaun.

Iha 29 Juñu 2021, liu husi serimónia Jornada Orsamentál 2022, Governu fó sai mós kona ba sira nia Planu Ordenamentu Territorial nudár sira nia prioridade xave no inisiativa espesífiku ba periodu 2022-2023 atu dezenvolve setór sira bazeia ba planu ordenamentu territorial inklui mós finaliza planu mestre iha sidade Dili. 

Saida mak sai kauza Dili no territóriu nafatin hasoru risku? 

Too ohin loron seidauk iha sistema planu no ordenamentu urbanu no rejionál ida ne’ebé bele hametin sidade reziliente liu ba dezastre sira no nia implikasaun mak ema barak harii uma iha fatin ne’ebé tama kategoria risku tuir sira nia hakarak tanba laiha opsaun seluk atu harii uma, nune’e fasil tebes atu hetan estragu no perigozu mós ba sira nia moris; (bele lee versaun artigu ne’ebé mai ho observasaun seluk tan ka rona program radio ho intervista ba hakerek nain.). 

Fatór seluk ne’ebé sai mós hanesan abut ba problema sira ne’e mak dezigualdade sosiál ekonomia ne’ebé obriga populasaun sira atu muda mai no konsentra hotu iha sidade. Sidade Dili sai sentru atrativu ba atividade hotu, empregu, atendimentu públiku sira, edukasaun iha nivel tersiáriu sira, saúde ho kondisaun di’ak liu kompara iha área rural, no mós sentru distribuisaun iha merkadu kuaze sentraliza iha Dili hodi rezulta taxa númeru populasaun iha kada tinan kontinua aumenta no susar atu kontrola. Razaun seluk Kapitál ida ne’e sai preferénsia mós atu buka moris tanba kampu servisu sira kuaze maioria iha Dili – Governu, organizasaun, ajénsia no negósiu sira maioria konsentra hotu iha Dili. 

Hatuur Planu No Ordenamentu Ne’ebé Integradu No Inkluzivu 

Tanba ne’e, Sidade Dili no territóriu Timor-Leste iha ona nesesidade atu avansa ho planu no dezenvolvimentu ida ne’ebé integradu, ekuitativu no inkluzivu mak ami hato’o rekomendasaun balu hanesan tuir mai ne’e.

Matéria Jornada Orsamentál 2022, Juñu 2021
Haktuir husi UN-Habitat 2014, fó sai hanoin balu kona-ba oinsá bele halo sidade ka área ida menus husi vulnerabilidade no menus husi perigu klimátiku, nune’e sira rekomenda katak importante mós atu iha adaptasaun ba kondisaun ne’ebé iha vulnerabilidade, liuliu kondisaun hela fatin, bele opta padraun sira atu konstrui uma ka infrastrutura sira ne’ebé bele prevene husi risku klimátiku sira. Nune’e, área hirak ne’ebé perigozu no fasil liu presiza iha bandu ba harii uma ka harii konstrusaun ruma bazeia ba nivel risku. Nune’e, di’ak tebes se bainhira utilizasaun ba rai no padraun atu harii uma ka konstrusaun ruma bele ajusta tuir área ida-idak, ezemplu hanesan iha sidade Dili, bele mós hatuur kontrolu no jestaun ba rai no bee atu identifika área hirak ne’ebé fasil liu ba bee sa’e, bele deside fatin balu atu sai hanesan área rezerva bee, aihoris, kultivasaun ka fatin desportu ruma ne’ebé bele absorve bee lihun no evita inundasaun.

Promove Prinsipiu Justisa, Igualdade no Inkluzividade ba iha área ka sidade ida

Halo planu tuir tendénsia ba mudansa sosiál, kulturál, ekonomia no konsidera oinsá ema hotu-hotu iha área ka sidade ida bele simu benefísiu. Signifika planu ka programa sira ne’ebé implementa presiza garante katak fó duni benefísiu ba populasaun hotu hodi haktuir ba polítika ne’ebé ho baze atu kompleta ema hotu nia nesesidade báziku sira hodi minimiza mós diskriminasaun iha sira nia moris loron-loron, liuliu sira ne’ebé mak vulneravel liu, hanesan ema ho defisiénsia, feto sira, labarik feto, ka sira ne’ebé ho nesesidade espesífiku inklui ema hirak ne’ebé idade ona, nune’e bele promove prinsípiu justisa no igualdade iha planeamentu hanesan tuir mai. 

Konsidera Populasaun Sai Sentru ba Desizaun

Governu hahú ona halo planu atu harii sistema drainajen iha sidade Dili, karik di’ak liu atu loke fali diskusaun públiku no fó oportunidade ba públiku atu hato’o hanoin sira antes atu konstrui ka dezeña fali bazeia ba kondisaun no desizaun populasaun nian atu nune’e la hasusar no haterus tan populasaun sira iha futuru hodi haktuir duni sira nia kondisaun moris. 

Razaun importante atu hadi’ak liu tan mekanizmu konsultasaun atu nune’e komunidade ka ba vítima afetadu sira bele intende no kompriende ho di’ak objetivu no materiais sira husi proponente projetu, atu bele rona barak liu komunidade afetadu sira nia preokupasaun, autoridade lokál, feto, ema ho defisiénsia sira, lia na’in, inklui sosiedade sivíl la’ós iha nasionál de’it maibé mós too nivel suku. Nune’e proponente bele konsiente liu no buka medida seguru ba vítima sira, atu la repete esperiénsia aat sira iha pasadu ne’ebé lori komunidade inklui feto no labarik, ferik katuas sira no ema ho defisiénsia hasoru situasaun ne’ebé la seguru no asisténsia ba kondisaun temporáriu no esperansa ne’ebé iha hela inserteza. 

Hakbiit Podér no Kapasidade Lokál 

Fó oportunidade ba rejiaun seluk atu hetan edukasaun ho kualidade, saúde ho kondisaun di’ak, asesibilidade ba bee moos no saneamentu, empregu, oportunidade ba iha kondisaun sósiu-ekonómiku ne’ebé estavel hodi atrai no aumenta sira nia vontade atu hela no dezenvolve rasik iha sira nia munisípiu. Iha parte seluk, presiza maximiza funsaun no kapasidade ba iha autoridade ida-idak iha kada munisípiu hodi bele enkoraja sira atu defini sira nia planu no determina tuir sira nia nesesidade iha area urbanu ka rural atu asegura katak area hotu bele iha kondisaun ekuitativu no tetu ba aspetu hotu tantu sosiál, kulturál, ekonomia no ambientál. 

Ita bele aprende husi pratika di’ak sira ne’ebé fó podér másimu ba autoridade lokál hanesan sidade São Paolo Brazil, no nasaun viziñu Indonézia. Iha kontextu Timor-Leste karik bele fó oportunidade ba podér lokál no nia komunidade sira rasik atu defini sira nia prioridade, liu-liu oinsá sira rasik bele halo planu tuir nesesidade urjénsia ne’ebé sira nia area presiza, tanba sira mak hatene kle’an liu sira nia difikuldade no dezafiu ne’ebé sira hasoru.

No comments:

Post a Comment